Portugalia - urmatoarea exceptie?

Mihai Nichisoiu 02 Feb 2012

Am vazut in debutul 2012 o explozie a dobanzilor suverane portugheze (inclusiv o inversare periculoasa a curbei acestora) si factorul declansator al acestei explozii a fost decizia S&P din 13 ianuarie de a retrograda Portugalia la junk. Perceptia este ca Grecia nu va fi pana la urma exceptia si o eventuala restructurare a datoriei publice a Portugaliei va antrena sectorul privat intr-o situatie similara celei care face acum obiectul negocierilor de la Atena.

Notati ca in saptamana care s-a incheiat pe 27 ianuarie, volumul interventiilor Bancii Centrale Europene in pietele de bonduri guvernamentale ale statelor membre ale zonei euro a fost de numai 63 milioane EUR (fata de peste 2 miliarde EUR in saptamana precedenta) - si acest volum include teoretic nu doar Portugalia ci si celelalte state periferice si semi-periferice ale blocului.

Daca absenta unei actiuni mai ferme in privinta pietei portugheze de bonduri este cauzata de discutiile curente centrate pe ideea implicarii BCE alaturi de sectorul privat in restructurarea datoriei publice a Greciei ramane o intrebare deschisa. Mai mult decat atat, notati ca nu exista inca nicio pozitie oficiala la nivelul autoritatilor din zona euro vizavi de carnagiul recent din pietele portugheze de bonduri (grafic).

Devine tot mai clar ca Portugalia risca sa se plaseze intr-o situatie in care pierde indiferent de cursul evenimentelor. Daca BCE abandoneaza piata portugheza de bonduri, carnagiul va continua si traiectoria dobanzilor va deveni un drum cu sens unic. Daca in schimb BCE intervine si/sau Portugalia primeste un nou sprijin financiar din partea creditorilor internationali, atunci perceptia va fi ca la o eventuala restructurare a datoriei publice a Portugaliei sectorul privat va fi fortat sa asume pierderi cu atat mai mari cu cat FMI si BCE reprezinta creditori preferentiali (FMI in mod formal, BCE in mod informal) - si acest scenariu poate genera la randul sau o motivatie suplimentara de a lichida detineri de bonduri guvernamentale.

Si, asa cum am vazut in mod constant pe parcursul ultimilor doi ani, autoritatile din zona euro par din nou cu cel putin un pas in urma crizei.