Turcia joaca in acelasi film

Mihai Nichisoiu 22 Feb 2012

Banca centrala a Turciei a anuntat ieri ca va taia rata dobanzii overnight cu 100bps, de la 12.5% la 11.5%. Coridorul de politica monetara se modifica, astfel, la unul cuprins intre 5.75% (rata cheie a dobanzii, aferenta operatiunilor repo cu scadenta la o saptamana) si 11.5% (noua rata overnight).

Cand a fost nevoita sa-si apere propria moneda in finalul 2011, banca centrala ar fi putut, pur si simplu, sa majoreze rata cheie de la nivelul minim record de 5.75%. In schimb, institutia a preferat sa restrictioneze conditiile monetare, oferind lichiditate cu predilectie la rata care marca limita superioara a coridorului dobanzilor, adica 12.5%. Pentru cateva luni bune, rata cheie a asumat un rol pur simbolic, dat fiind ca bancile oricum nu se puteau finantau la acest cost.

Este adevarat ca decizia de ieri nu modifica situatia dramatic in schema mare a lucrurilor. Banca centrala asuma in continuare flexibilitate, in interiorul unui coridor de dobanzi posibile de nu mai putin de 575bps. Nu decizia de ieri in sine, ci mesajul transmis este cel important, si anume ca banca centrala nu numai ca nu este pregatita pentru o restrictionare ortodoxa a conditiilor monetare, dar continua sa manifeste o predilectie pentru relaxarea acestora.

Aceasta predilectie este dificil de inteles. In 2011, Turcia a fost una dintre cele mai puternice economii globale, dar asta cu pretul unui deficit de cont curent de aproape $80 miliarde (10% din PIB, iar in termeni absoluti cel mai important din lume dupa Statele Unite si Italia) si al unei rate de crestere a creditarii de aproape 40%. Presiunile inflationiste nu s-au lasat mult asteptate, iar la finalul 2011 inflatia anualizata a depasit 10%, adica dublul targetului oficial al bancii centrale. Intr-un asemenea tablou macro este dificil de inteles obsesia bancii centrale pentru relaxare monetara. Aceeasi obsesie este vizibila in Brazilia (si, intr-o mai mica masura, in Indonezia), dar cel putin Brazilia continua sa aiba una din cele mai mari rate pozitive ale dobanzii din lume.

Un val puternic de optimism global ridica toate barcile, iar deocamdata lira turceasca este pe varful valului. Dar Turcia ramane intre ciocanul deficitului de cont curent teribil si nicovala presiunilor inflationiste, iar in 2012, spatiul de manevra al unei banci centrale care continua sa faca mai multe pariuri macro in acelasi timp nu pare sa fie mai mare decat anul trecut.